Informare privind boala meningococică invazivă și focarul din Kent, Anglia

Având în vedere informațiile referitoare la focarul de boală meningococică invazivă (BMI) din  Kent, Anglia, Institutul Național de Sănătate Publică face următoarele precizări:

Boala meningococică invazivă (IMD) este o infecție bacteriană rară, dar severă, cauzată de Neisseria meningitidis (meningococ). Meningococii sunt clasificați în serogrupuri în funcție de compoziția polizaharidelor capsulare, iar cele șase serogrupuri majore asociate cu boala sunt A, B, C, W, X și Y.  Infecțiile se manifestă cel mai frecvent prin colonizare asimptomatică a nazofaringelui adolescenților și adulților sănătoși. Formele de manifestare clinică sunt meningita și septicemia. Purpura fulminans (sindromul Waterhouse-Friderichsen) este cea mai severă formă de infecție meningococică (septicemie), cu evoluție extrem de rapidă, soldată adesea cu deces.

Meningita meningococică reprezintă o problemă importantă de sănătate publică la nivel global din cauza mortalității ridicate și a complicațiilor severe. Boala poate evolua rapid, și poate determina complicații neurologice și sistemice la supraviețuitori (pierderea auzului, deficiențe motorii, epilepsie, retard psihic etc). Supraaglomerarea și contactul apropiat favorizează transmiterea infectiei.

Singura sursa de infecție este reprezentată de omul bolnav sau purtătorul sănătos nazofaringian de meningococ, iar transmiterea bacteriei se realizează:

* pe cale respiratorie (prin tuse, strănut, vorbit)

* prin contact strâns, apropiat cu un purtător sănătos sau o persoană bolnavă

Care sunt simptomele?

Debutul bolii este rapid, iar simptomele pot include:

– febră mare

– dureri intense de cap

– rigiditate a gâtului (redoare de ceafă)

– vărsături

– sensibilitate la lumină (fotofobie)

– stare generală alterată.

Cum poate fi prevenită?

Masurile preventive speciale includ:

–  Chimioprofilaxia (administrarea de antibiotic postexpunere) este indicată persoanelor care au avut contact apropiat cu o persoană cu boală meningococică, cât mai curând posibil, ideal în primele 24-48 de ore de la expunere. Această intervenție reduce semnificativ riscul de boală secundară în rândul contacților apropiați.

Imunoprofilaxia (administrarea de vaccinuri meningococice preexpunere) cu cel puțin  2 săptămâni înainte de expunere pentru a permite organismului producția de anticorpi într-un titru protector. Vaccinarea antimeningococică este cea mai eficientă metodă de prevenire a meningitei invazive și se face pentru persoanele aflate în grupuri de risc sau expuse epidemiologic, de exemplu înaintea călătoriilor în zone cu risc ridicat. Există mai multe tipuri de vaccinuri disponibile, inclusiv în România, care protejează împotriva principalelor serogrupuri implicate în apariția bolii: vaccinurile polizaharidice conjugate (A, C, W135 şi Y), vaccinuri proteice împotriva serogrupului B. În funcție de contextul epidemiologic se indică unul sau ambele produse vaccinale, cu scheme de vaccinare adaptate vârstei.

În România, vaccinarea nu este inclusă în Calendarul Național de Vaccinare, incidența bolii în țara noastră fiind foarte mică, cu cazuri sporadice, dar există posibilitatea vaccinării opționale a populației (contra-cost) sau a grupelor populaționale la risc (compensare 100%).

Situația cazurilor la nivel național:

În România, în anul 2025 au fost confirmate 35 de cazuri de meningită meningococică, dintre care unul s-a soldat cu deces. În acest an, până în prezent, au fost confirmate 10 cazuri.

𝗖𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗶𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻𝘁 î𝗻 contextual actual din Regatul Unit?

𝗖𝗼𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺 𝗰𝗲𝗹𝗲𝗶 𝗺𝗮𝗶 𝗿𝗲𝗰𝗲𝗻𝘁𝗲 𝗲𝘃𝗮𝗹𝘂ă𝗿𝗶, 𝗿𝗶𝘀𝗰𝘂𝗹 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗽𝗼𝗽𝘂𝗹𝗮ți𝗮 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝗹𝗮̆ 𝗱𝗶𝗻 𝗨𝗘/𝗦𝗘𝗘 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗳𝗼𝗮𝗿𝘁𝗲 𝘀𝗰𝗮̆𝘇𝘂𝘁.

Focarul este limitat geografic, fără indicii de răspândire mai largă în UE/SEE.

Perioada de incubație este de până la 10 zile — ceea ce înseamnă că riscul devine foarte scăzut după acest interval de la expunere.

Răspunsul de sănătate publică se concentrează pe măsuri țintite, inclusiv administrarea de antibiotice preventive pentru contacții apropiați și vaccinare (în special împotriva serogrupului B).

Supravegherea — inclusiv cea epidemiologică, moleculară și testarea sensibilității la antibiotice — rămâne esențială pentru monitorizarea evoluției și ghidarea răspunsului.

Profesioniștii din domeniul sănătății din România sunt sfătuiți să ia în considerare istoricul de călătorie atunci când evaluează cazuri suspecte de BMI, în special pentru persoanele care se întorc din zona afectată.

𝗘𝗖𝗗𝗖 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂𝗮̆ 𝘀𝗮̆ 𝗺𝗼𝗻𝗶𝘁𝗼𝗿𝗶𝘇𝗲𝘇𝗲 𝘀𝗶𝘁𝘂𝗮𝘁̦𝗶𝗮 𝗶̂𝗻 𝗰𝗼𝗼𝗿𝗱𝗼𝗻𝗮𝗿𝗲 𝗰𝘂 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗿𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗹𝗲 𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝘀̦𝗶 𝘃𝗮 𝗮𝗰𝘁𝘂𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮 𝗲𝘃𝗮𝗹𝘂𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗱𝗮𝗰𝗮̆ 𝘃𝗮 𝗳𝗶 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿.

Scroll to Top