1 Octombrie 2026 este ziua în care Institutul Național de Sănătate Publică, împreună cu Direcțiile de Sănătate Publică, se alătură Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru a marca Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice care, prin tema oficială, atrage atenția asupra uneia dintre cele mai profunde transformări ale secolului XXI: „Epoca longevității: Regândirea sistemelor pentru vieți mai lungi”.[1] Tranziția către o societate a longevității nu mai reprezintă o proiecție îndepărtată, ci o realitate clinică și socială care impune o restructurare a sistemelor de sănătate și protecție socială care să asigure că anii suplimentari câștigați se traduc în vieți sănătoase, productive, demne și echitabile pentru toți.
Tratarea îmbătrânirii exclusiv ca pe o provocare medicală este o eroare de paradigmă. Creșterea speranței de viață reprezintă o reușită majoră a medicinei moderne, însă valoarea ei depinde direct de calitatea anilor trăiți. Longevitatea trebuie transformată într-o durată de viață sănătoasă, depășind simpla extindere a anilor afectați de patologii cronice.[2]
Dimensiunea acestei transformări este susținută de ultimele evaluări ale organismelor internaționale și naționale.
Conform analizelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) privind îmbătrânirea și sănătatea la nivel global, populația de peste 60 de ani a depășit pragul de 1,2 miliarde de persoane și se va dubla până în anul 2050, ajungând la 2,1 miliarde. Prognozele indică faptul că segmentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani se va tripla între 2020 și 2050, atingând 426 de milioane, în timp ce speranța globală de viață este estimată să atingă 77 de ani până la jumătatea secolului.[3]
La nivel european, publicația interactivă Eurostat – Demografia Europei (ediția 2026) indică faptul că, 22% din populația Uniunii Europene[4] (aproximativ 99 de milioane de cetățeni) are vârsta de 65 de ani sau peste. Vârsta mediană din UE a urcat la 43,3 ani pentru bărbați și 46,5 ani pentru femei. Aceleași statistici evidențiază o creștere accentuată a vârstei mediane în ultimele două decenii, țara noastră înregistrând una dintre cele mai rapide dinamici de îmbătrânire din blocul comunitar.
În spațiul românesc analizele demografice arată adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică. Studiu de referință al Institutului Național de Statistică (INS), ediția 2025 – Proiectarea populației active a României la orizontul anului 2080 evidențiază o diminuare și o îmbătrânire accentuată a populației rezidente. Conform datelor INS, în scenariile demografice analizate, populația României înregistrează o scădere constantă de la 19,036 milioane de locuitori în 2025 până la o valoare estimată între 14,367 milioane și 15,633 milioane de locuitori până în anul 2080, reprezentând un declin demografic de până la 24,5%. Această contracție este însoțită de o modificare severă a raportului de dependență demografică și de o reducere accentuată a populației active, presiunea pe sistemele de pensii și de îngrijiri de sănătate crescând exponențial în unele regiuni ale țării.
Astfel, este necesară recalibrarea intervențiilor de sănătate publică.
Adaptarea la longevitate solicită măsuri bazate pe dovezi științifice în patru direcții prioritare, așa cum reflectă cadrul conceptual internațional de sănătate promovat de OMS și ONU pentru perioada 2021-2030[5]:
- Profilaxie personalizată și monitorizarea indicatorilor fiziologici și biochimici relevanți
Trecerea de la medicina reactivă la cea predictivă presupune identificarea timpurie a stărilor de fragilitate și a sarcopeniei (pierderea treptată a masei, forței și funcției mușchilor scheletici, asociată în mod direct cu procesul natural de îmbătrânire). Evaluarea unor indicatori fiziologici și biochimici relevanți, precum masa musculară, densitatea osoasă, funcția cardiovasculară, glicemia, profilul lipidic și nivelul inflamației, în screeningul de rutină după 65 de ani, permite reducerea incidenței bolilor cronice netransmisibile – cardiovasculare, neurodegenerative și oncologice.
- Modelul îngrijirilor integrate (Ghidul ICOPE – OMS)
Conform recomandărilor OMS în cadrul Deceniului pentru Îmbătrânire Sănătoasă[6], medicina primară trebuie să devină nucleul de coordonare pentru îngrijirea integrată a seniorilor. Ghidul oferă recomandări bazate pe cele mai bune dovezi disponibile cu privire la ce funcționează pentru a preveni sau a încetini declinul capacităților fizice și mentale ale persoanelor în vârstă.
- Digitalizarea incluzivă și tehnologiile asistive
Tehnologia medicală – de la dispozitive ce pot fi purtate pentru monitorizarea funcțiilor vitale și prevenirea căderilor până la soluțiile de telemedicină – trebuie adaptată capacităților senzoromotorii ale vârstnicilor iar asigurarea alfabetizării digitale elimină riscul de izolare și garantează un acces echitabil la îngrijire.
- Combaterea ageismului (discriminarea, stereotipizarea sau prejudecata bazată pe vârsta unei persoane) și integrarea socio-economică
Stigmatizarea pe criterii de vârstă reprezintă un obstacol direct în calea stării de bine. Promovarea piețelor de muncă incluzive, încurajarea învățării pe parcursul întregii vieți și sprijinirea programelor intergeneraționale sunt componente esențiale pentru protejarea demnității și sănătății mentale a seniorilor.
Fiecare alegere de astăzi modelează sănătatea ta de mâine.
Să adăugăm ani vieții, dar și viață fiecărui an!
[1] https://social.desa.un.org/issues/ageing/events/2026-unidop
[2] https://ngocoany.org/idop/?hl=en-US#:~:text=Under%20the%20theme%20%22The%20Age%20of%20Longevity%3A,well%2Dbeing%2C%20age%2Dinclusive%20labour%20markets%2C%20social%20protection%2C%20integrated
[3] https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/ageing-and-health?hl=en-US
[4] https://ec.europa.eu/eurostat/web/interactive-publications/demography-2026?hl=en-US
[5] https://www.who.int/docs/default-source/decade-of-healthy-ageing/full-decade-proposal/decade-proposal-fulldraft-en.pdf?sfvrsn=8ad3385d_6
[6] https://www.who.int/initiatives/decade-of-healthy-ageing