O inițiativă importantă în domeniul sănătății publice, menită să consolideze capacitatea României de a detecta și răspunde amenințărilor reprezentate de bolile infecțioase, a fost lansată oficial de Biroul de țară al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România și de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), cu sprijinul financiar al Guvernului Japoniei.
„Monitorizarea apelor reziduale a devenit un instrument tot mai valoros în urmărirea circulației agenților patogeni, inclusiv a virușilor emergenți, așa cum am văzut în timpul pandemiei. Prin acest protocol, ne propunem să dezvoltăm proiecte comune de cercetare, să facem schimb de bune practici și să implementăm soluții inovatoare, cu beneficii directe pentru comunitățile noastre. Credem cu tărie că, împreună cu partenerii noștri de la OMS și cu sprijinul Guvernului Japoniei, ne putem extinde capacitățile de testare, putem moderniza echipamentele de laborator, îmbunătăți sistemele de alertă timpurie și, nu în ultimul rând, putem investi în dezvoltarea resurselor umane,” a declarat Dr. Simona Pârvu, director general al Institutului Național de Sănătate Publică
Proiectul vizează extinderea supravegherii factorilor de mediu în zonele de frontieră cu Ucraina prin monitorizarea apelor reziduale – o metodă modernă și eficientă de identificare a virușilor și bacteriilor care circulă în comunități, adesea înainte de aparița cazurilor clinice. Aceasta include detectarea poliovirusului de tip 2, derivat din vaccin (VDPV2), care a reapărut în mai multe țări europene în 2024 și reprezintă o preocupare deosebită în zonele cu o acoperire vaccinală scăzută și cu o populație cu un grad ridicat de mobilitate. Detectarea timpurie prin testarea factorilor de mediu joacă un rol esențial în asigurarea unui răspuns eficient de sănătate publică și în protejarea comunităților.
„Această cooperare va valorifica expertiza Institutului Național de Sănătate Publică din România pentru a consolida sistemele de supraveghere a poliovirusului și a altor agenți patogeni de-a lungul frontierei dintre România și Ucraina, contribuind în mod semnificativ la îmbunătățirea controlului bolilor infecțioase”, a declarat E.S. Takashi Katae, ambasadorul Japoniei în România.
Noul centru regional de testare din Iași și introducerea unor metode moderne de testare a eșantioanelor prelevate din județe precum Timiș, Bihor, Cluj, Dolj, Constanța și București vor sprijini colectarea și analiza rapidă a datelor. Informațiile obținute prin aceste metode și echipamente vor contribui în mod direct la elaborarea unor strategii de sănătate publică mai eficiente.
Un parteneriat pentru sănătatea publică
” Această inițiativă reflectă colaborarea strânsă dintre OMS România și Institutul Național de Sănătate Publică, consolidată de anii de eforturi comune în campaniile de vaccinare și supravegherea bolilor. Sprijinul generos al Guvernului Japoniei este esențial pentru întărirea capacității României de a face față la viitoarele amenințări la adresa sănătății publice și pentru avansarea securității sanitare globale.” Dr. Silvia Gatscher, Health Operations Manager, Biroul de țară al OMS în România.
Obiectivul principal al proiectului este consolidarea capacitatății de monitorizare a poliomielitei în România, prin extinderea și optimizarea sistemelor de supraveghere a factorilor de mediu în concordanță cu eforturile naționale și regionale de prevenire și control al transmiterii poliovirusului. În paralel, identificarea altor agenți patogeni și a principalilor markeri ai rezistenței la antibiotice vor genera date esențiale pentru sprijinirea intervențiilor bazate pe dovezi, pentru îmbunătățirea practicilor de tratament și pentru promovarea utilizării responsabile a antibioticelor.
Notă editorială:
- În 2024, circulația poliovirusului de tip 2 derivat din vaccin (VDPV2) a fost detectată în mai multe țări din Regiunea Europeană a OMS, subliniind riscurile persistente generate de lacunele în acoperirea vaccinală și în sistemele de supraveghere. Ca răspuns, Biroul Regional pentru Europa al OMS a reclasificat România drept țară cu risc ridicat pentru importul de poliovirusuri. Această decizie se bazează pe o scădere continuă a ratelor de vaccinare pentru componenta antipoliomielită ] cadrul programului național de vaccinare, precum și pe deficiențele existente în mecanismele de supraveghere existente. Situația este agravată de mobilitatea crescută a populațiilor în Regiunea Est Europeană, ceea ce sporește riscul de import al diverselor boli transmisibile, în special poliomielita. Mai mult, conform datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru anul 2022, România se află pe locul al doilea în ceea ce privește consumul de antibiotice în Europa, după Grecia. În ultimul deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, – medicamente care prezintă un risc crescut de favorizare a rezistenței bacteriene. România se află, de asemenea, în top trei la nivel european în ceea ce privește rezistența la antibiotice. În lipsa unor antibiotice eficiente, opțiunile terapeutice devin limitate, iar infecțiile tot mai greu de tratat. Astfel, riscul de răspândire a bolilor, de forme severe și de mortalitate crește considerabil.
