Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri, marcată astăzi, 26 Iunie 2026, Institutul Național de Sănătate Publică și Direcțiile de Sănătate Publică Județene, se alătură acțiunilor organizate la nivel mondial, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problema majoră pe care o reprezintă drogurile pentru societate, dar și pentru a promova înțelegerea globală a fenomenului și răspunsurile bazate pe dovezi la consumul de droguri, centrate pe persoană și axate pe sănătate.
Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) lansează un apel ferm către statele membre pentru schimbarea urgentă a strategiilor de intervenție. Datele științifice globale și naționale indică o expansiune continuă a consumatorilor și o diversificare periculoasă a substanțelor. În acest context, comunitatea medicală mondială avertizează că răspunsul nu mai poate fi unul exclusiv punitiv, ci trebuie centrat pe măsuri robuste de sănătate publică, prevenția timpurie fundamentată științific fiind prioritară.
Indicatorii de prevalență au atins praguri critice la nivel mondial. Conform datelor epidemiologice centralizate în cel mai recent raport UNODC, Raportul Mondial privind drogurile 2025,[1] numărul total al persoanelor care au consumat cel puțin o substanță interzisă în ultimele 12 luni a crescut la 316 milioane, ceea ce reprezintă aproximativ 6% din populația adultă a planetei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, comparativ cu 5,2 procente din populație în 2013 și o creștere de 28% în ultimii zece ani.[2]
În acest peisaj global, canabisul își menține poziția de cea mai consumată substanță, atingând o valoare istorică de 244 de milioane de utilizatori activi. Această tendință este impulsionată parțial de valurile de legalizare din diverse regiuni ale lumii și de o schimbare profundă a percepției publice asupra riscurilor. În paralel, opioidele naturale și sintetice rămân cea mai letală componentă a prevalenței mondiale, afectând direct 61 de milioane de persoane. În această zonă, pătrunderea agresivă a opioidelor sintetice de înaltă potență, cum sunt nitazenele și analogii de fentanil, a multiplicat cazurile de supradoză fatală raportate.[3] Totodată, consumul mondial de stimulente de tip amfetaminic afectează în prezent 30,7 milioane de oameni, prevalența anuală a consumului de cocaină a urcat la 25 de milioane de utilizatori, iar substanțele de tip ”ecstasy” sunt consumate activ de 21 de milioane de persoane, extinzându-se rapid în regiuni non-tradiționale precum Africa și Asia.
Analiza la nivel european, prin indicatorii publicați în cel mai recent Raportul European privind Drogurile al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile, EUDA[4], evidențiază o disponibilitate crescută a substanțelor ilicite și comportamente de policonsum ale utilizatorilor (consumul simultan sau secvențial a două sau mai multe substanțe psihoactive, legale sau ilegale). Evaluările epidemiologice arată că peste 85 de milioane de adulți cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani din Uniunea Europeană au experimentat consumul unui drog ilegal cel puțin o dată în viață, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din populația adultă a blocului comunitar a intrat în contact cu aceste substanțe.
Canabisul domină și piața europeană, această substanță fiind responsabilă pentru o pondere semnificativă din cererile noi de intrare în tratament pentru dependență secundară. Se estimează că aproximativ 1,5 % din adulții din Uniunea Europeană (4,3 milioane de persoane) sunt consumatori zilnici sau aproape zilnici de canabis. În același timp, prevalența consumului de cocaină în rândul adulților tineri cu vârste între 15 și 34 de ani a atins niveluri îngrijorătoare, depășind praguri istorice, consumul fiind declarat de 2,7 milioane de adulți tineri (2,7 % din cei cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani), conform Raportului EUDA 2025. Mai mult, utilizarea frecventă a seringilor contaminate este asociată cu un risc crescut de transmitere a bolilor infecțioase, în special HIV, hepatită B și C, afectând nu doar consumatorul, ci și sănătatea publică în ansamblu. Specialiștii europeni atrag atenția că piața actuală este marcată de fenomenul de policonsum și de puritatea ridicată a substanțelor, factori care cresc alarmant incidența urgențelor medicale în marile metropole. Policonsumul de substanțe este asociat cu majoritatea deceselor asociate consumului de opioizi. Datele disponibile arată că, în 2023, în Uniunea Europeană s-au raportat aproximativ 7 500 de decese asociate consumului de droguri, ceea ce înseamnă o rată a mortalității de 24,7 decese la un milion de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani.[5]
Cele mai noi date la nivel național, validate și agregate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) în Raportul Național 2024[6], confirmă alinierea îngrijorătoare a țării noastre la tendințele de creștere europene, cu accente severe de vulnerabilitate în rândul tinerilor. La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 12,8%, canabisul rămânând pe primul loc în opțiunile de consum. Bărbaţii au declarat consumul oricărui drog ilicit într-o proporție mai mare decât femeile, valorile înregistrate fiind de 14,4% pentru prevalenţa de-a lungul vieţii iar în rândul femeilor se înregistrează o prevalenţă de-a lungul vieţii de 10,2%.
În segmentul de vârstă 15-34 de ani, prevalența consumului este aproape dublă față de media națională, însă cea mai mare îngrijorare a specialiștilor este legată de scăderea accentuată a vârstei de debut. Primele experiențe de consum sunt documentate acum la vârste extrem de fragede, în special în mediile urbane aglomerate, unde expunerea este maximă. O particularitate de risc major pentru România o reprezintă prevalența mare a consumului de noi substanțe psihoactive (NSP), cunoscute public drept „etnobotanice” sau compuși sintetici noi. Din cauza prețului scăzut și a accesibilității facile prin platforme online, aceste substanțe imprevizibile din punct de vedere chimic domină cazuistica medicală din marile centre universitare, unde generează peste 45% din totalul urgențelor spitalicești asociate toxicomaniei.
În fața acestor date copleșitoare, Organizația Mondială a Sănătății și UNODC subliniază că abordările tradiționale bazate pe intimidare sau discursuri moralizatoare au eșuat sistematic în reducerea cererii pe piața drogurilor. Știința prevenției a evoluat substanțial, demonstrând că singurul mod eficient de a reduce prevalența este implementarea unor strategii timpurii, riguros testate și adaptate etapelor de dezvoltare neurobiologică a tinerilor.[7]
Conform standardelor internaționale de mediu și sănătate, pilonii unei prevenții moderne și eficiente la nivel global se împart în trei direcții strategice fundamentate științific:
- Prevenția de mediu și dezvoltarea rezilienței clinice: intervențiile de succes nu se mai concentrează pe substanță, ci pe individ și pe ecosistemul său. Cercetarile actuale[8] arată că cele mai eficiente programe sunt cele aplicate în perioada timpurie a copilăriei și preadolescenței, axate pe dezvoltarea abilităților socio-emoționale, gestionarea stresului, autoreglare și creșterea stimei de sine. Aceste competențe de bază acționează ca un scut biologic și psihologic universal împotriva debutului consumului.
- Programe școlare și familiale integrate: modelele validate științific demonstrează că sesiunile interactive, structurate pe învățare socială și gestionarea presiunii de grup, reduc rata de inițiere a consumului cu procente semnificative. Acestea trebuie corelate cu programe de sprijin parental care îmbunătățesc abilitățile de comunicare din interiorul familiei și atașamentul afectiv, diminuând factorii de risc structurali din mediul domestic.
- Intervenții adaptate mediului digital și comunitare: având în vedere digitalizarea accelerată a piețelor, strategiile de prevenție ar fi de dorit să utilizeze algoritmi și campanii de informare targetate pe platformele sociale folosite de tineri.
Sănătatea publică modernă cere înlocuirea stigmatizării cu o cultură a sprijinului, facilitând intervențiile timpurii înainte ca un consum experimental să se transforme într-o tulburare cronică de dependență. Investiți în măsuri de prevenție bazate pe știință!
Drogurile ascund cine ești cu adevarat! Tu poți rupe cercul iluziei!
#ZiuaInternationalaImpotrivaDrogurilor
#InvestitiInPrevenire
Activitate Ziua Internationala de lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri
Poster Ziua Internationala de lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri
[1] https://www.unodc.org/unodc/data-and-analysis/world-drug-report-2025.html
[2] https://www.unodc.org/unodc/en/drugs/world-drug-problem.html
[3] https://reliefweb.int/report/world/unodc-world-drug-report-2025?hl=en-US
[4] https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2025_ro
[5] https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2025/drug-situation-in-europe-up-to-2025_ro
[6] https://adictii.gov.ro/docs/Raport_National_ANA_2024.pdf
[7] https://www.unodc.org/unodc/en/prevention/youth-and-community-engagement.html
[8] https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/WDR_2025/WDR25_B1_Key_findings.pdf